Would you lie with me and just forget the world?

Ora 18:30

Alex statea intr-un gang privind extrem de linistit si asteptand sa treaca ploaia ce tocmai incepuse. Mai avea mult pana sa ajunga acasa, asa ca nu se putea duce pe o vreme ca asta. Asa ca ce avea sa faca? La un momentdat isi scoase din geaca, pachetul de tigari cautand apoi de zor bricheta. Murmura ceva printre dinti, ca o injuratura apoi o gasi in cele din urma la buzunarul de la pantaloni. Aprinse tigara fumand cu pofta din ea, fumul dizolvandu-se rapid in aer. Era atat de liniste, nici o masina nu trecea pe strada. Era doar el.

Păşi ca o felină în spatele lui, ochii cafenii şi calzi fiind aţintiţi asupra lui Alex. Când îşi propunea să nu se facă auzită sau simţită, mereu îi reuşea dar nu ştia dacă şi cu Alexander putea. Pentru că dintr-o mie de persoane îl putea recunoaşte pe el, i-ar fi putut recunoaşte vocea, mersul, acea privire pătrunzătoare de te făcea să tresari. Îşi ţinu respiraţia pentru câteva clipe şi finuţ, când ajunse în spatele lui, îşi aşeză cu grijă palmele uşor reci şi firave peste ochii lui. Abia atunci eliberă aerul cald şi inspiră pentru o secundă.
- Ghici cine e? îi şopti dulce la ureche, urmat de un chicot apoi privi scurt în jur. Se temea? Nu, nu se temea, nu-şi puse problema de aşa ceva dacă ar fi fost cazul să îi fi prins cei din grupul lor. Reveni cu privirea blândă asupra tânărului şi se ridică cât de mult putu pe vârfuri şi îl sărută gingaş pe obraz.