Buzele sale formara un mic zambet, aproape inobservabil, in timp ce pasii sai bine calcualti o purtau pe una din aleile mai pustii ale parcului. Ce-i drept, era in jur de ora zece seara, iar multa lume se indrepta spre case, dar nu si Cressida, tanara cu parul verde a caru-i stralucire, noanta ciudata, se intrezarea de la o posta.
Mergea pur si simplu inainte, fara o tinta anume, privind mereu asfaltul di-naintea sa care urma in fiecare clipa sa fie strabatut de pasii ei. Ii placea sa fie singura uneori, sa uite de toti si de toate si sa poata face tot ce vrea sufletelul ei, dar uneori nu se rezuma doar la atata lucru. Momentan se multumea cu linistea desi, deobicei ar fi avut mai multe idei in legatura cu timpul sau liber. Iesise si din tura de dupa-amiaza de la bar deci se putea spune ca era destul de obosita, mai ales cum nu rezistase ispitei si a mai baut doua pahare de tequila, dar ce sa-i faci? Cand ai o viata trebuie sa profiti din plin, caci ai doar una. Cam asta era motto-ul dupa care se rezuma tanara in viata sa, dupa toate sacrificiile si actiunile care fusesera savarsite in viata sa.
Inchise ochii, continuand sa mearga, jucandu-se involuntar cu una dintre suvitele de par. Vantul adia usor jucandu-se cu parul ei. Deschise brusc ochii, dezvelind astfel noanta lor maslinie in timp ce trase adanc aer in piept.
-Si dupa fiecare sfarsit incepe un nou inceput, si dupa o noapte va incepe alta zi. replica oarecum multumita, incercand deja sa-si planifice tot ceea ce avea de facut in ziua urmatoare, sau, mai bine zis, ce ar fi poftit ea sa faca in afara slujbei, caci pe asta nu ar fi putut-o neglija cat de mult ar fi vrut, doar trebuia sa castige si cativa bani, corect? Ofta prelung.